Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat la București, la Romanian Gas Conference 2023, că Budapesta respinge orice fel de abordare politică sau ideologică a problemei aprovizionării cu energie în Europa, răspunzând astfel criticilor frecvente la adresa Guvernului Viktor Orban cu privire la relația comercială dintre Ungaria și gigantul rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, mai ales după agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei.
Într-un comunicat de presă publicat de Ministerul Energiei din România se afirmă că ministrul de resort din Republica Moldova, Victor Parlicov, i-ar fi transmis omologului său român, Sebastian Burduja, că ″există intenții ca Federația Rusă să atace sau să îngreuneze implicarea statului în gestionarea activităților, făcându-se referire la încălcarea dreptului de investitor″.
Compania rusă de stat Gazprom a anunțat că intenționează în următoarea iarnă să majoreze rezervele de gaze naturale în capacitățile interne de stocare la un nivel record, în condițiile declinului producției și al exporturilor, transmite Reuters.
Reducerea consumului de gaze din Uniunea Europeană (UE) și reorientarea statelor membre către furnizori alternativi, în special de gaz natural lichefiat (GNL) a condus la o prăbușire a cererii occidentale de gaz rusesc, ceea ce a forțat producătorii din Rusia să-și reducă producția cu 10% în primul trimestru al acestui an, lider al scăderilor fiind gigantul monopolist Gazprom, cu 18%.
Gigantul rus Gazprom, care deține monopolul exportului rus de gaze naturale, mai puțin al celor lichefiate, și care în trecut a fost subiectul mai multor anchete anticoncurențiale la nivelul Uniunii Europene, s-a transformat într-un adept al pieței libere și pledează pentru liberalizarea pieței gazelor din Rusia.
Republica Cehă nu mai depinde de gazele naturale rusești după ce și-a redus radical importurile în ultimul an, de când Moscova a invadat Ucraina, informează duminică dpa.
Președintele rus Vladimir Putin a lăudat vineri gigantul gazelor naturale Gazprom, afirmând că grupul va prospera în ciuda încercărilor Occidentului de a-i reduce influența, pe măsură ce cererea de gaze va crește în Asia, transmite Reuters.
Fostul ministru al Energiei din Bulgaria, Alexander Nikolov, este urmărit penal de Procuratura de la Sofia, fiind acuzat de management defectuos exercitat intenționat și cu rea-credință în formă gravă, care ar fi dus la prejudicierea companiei de stat Bulgargaz, cel mai mare furnizor de gaze naturale de la sud de Dunăre, cu circa 45 milioane euro.
OMV Petrom, al doilea producător de gaze naturale al României, după compania de stat Romgaz, a devenit în mod detașat întâiul importator de gaze al țării în octombrie 2022, lună când a fost desemnat furnizor de ultimă instanță (FUI) de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), fiind astfel obligat să preia alimentarea tuturor clienților rămași, din diverse motive, fără furnizori concurențiali.
Energocom, furnizorul de stat de energie și gaze al Republicii Moldova, țară aflată într-o situație energetică dramatică, a semnat contracte de acces ca utilizator la sistemul național de transport al gazelor naturale al Bulgariei, de utilizare a punctului virtual de tranzacționare, precum și de achiziție de gaze naturale de echilibrare, cu operatorul de transport și sistem Bulgartransgaz.
Cantitățile de gaze naturale importate în România în luna august 2022, potrivit celor mai recente date ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), s-au redus aproape la jumătate față de aceeași lună a anului trecut, de la 4,37 la 2,27 milioane MWh, însă prețul mediu ponderat de achiziție a sărit literalmente în aer, crescând de 10,6 ori, de la 83,89 la 889,08 lei/MWh.
După cum a relatat Profit.ro, cele mai multe dintre statele membre ale Uniunii Europene nu au reușit să încheie acorduri bilaterale interguvernamentale între ele privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației, IMM-urilor și serviciilor publice și sociale dintr-o alta, astfel încât Comisia Europeană a pregătit un proiect de reguli obligatorii de solidaritate care se vor aplica în astfel de situații de criză.
Ministrul Energiei și Climei de la Haga, Rob Jetten, a informat oficial Parlamentul Olandei joi, în aceeași zi în care acesta a adoptat o rezoluție în care cere Guvernului olandez să nu voteze în favoarea aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, că a decis să acorde derogare de la obligația de respectare a sancțiunilor UE împotriva Rusiei, pe toată perioada iernii, adică până pe 31 martie 2023, municipalităților care au sau vor să încheie contracte de furnizare de gaze naturale cu subsidiara olandeză a gigantului rus de stat Gazprom.
Luna trecută, Germania, cel mai mare consumator de gaze din Europa, s-a plâns că cei mai mulți dintre vecinii săi nu vor să încheie înțelegeri bilaterale de solidaritate, în principal pentru că nu vor să fie nevoiți să plătească compensații din bugetele lor naționale de stat către furnizorii care, în cazul semnării de acorduri de întrajutorare, vor fi obligați să redirecționeze către Germania cantități de gaze destinate contractual altor clienți, în situații de criză.
Pe moment, nevoile energetice de bază ale rușilor sunt satisfăcute, spre deosebire, de exemplu, de cele ale românilor care l-au îndepărtat de la putere pe Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989. În timp ce, pentru europeni, "cinci până la zece ierni vor fi dificile din cauza acestor prețuri mari la energie''.
India face eforturi mari să înlocuiască o serie de livrări anulate de gaze naturale provenite din Rusia, o companie indiană plătind recent cel mai mare preț din istoria țării pentru un transport de gaze lichefiate (LNG) din altă sursă, relatează Bloomberg.
România a importat, în primele șapte luni din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,301 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 17,3% (-271.500 tep) mai mică față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres.
Plafonarea prețurilor la gaze naturale nu va rezolva criza energetică a Europei, a declarat Jonas Gahr Stoere, premierul Norvegiei, țară care a luat locul Rusiei în topul furnizorilor de gaze ai Bătrânului Continent.
Problemele economice ale Chinei, provocate în primul rând de blocajele logistice și industriale determinate de carantinarea în masă a multiple orașe din cauza politicii ″ZERO COVID″ a autorităților de la Beijing, au făcut ca statul chinez să se transforme involuntar într-un neașteptat ″cavaler în armură″ pentru Europa în ceea ce privește criza gazelor naturale de pe Bătrânul Continent, cauzată de reducerea masivă a livrărilor de către Rusia, ca răspuns la sancțiunile ce i-au fost impuse după invadarea Ucrainei.
Comisia Europeană propune două variante de plafonare a prețului gazelor, prima instituind un veritabil cartel al cumpărătorilor de gaz rusesc, cea de-a doua fiind una mai nuanțată, împărțind statele membre în două zone, în funcție de gradul de risc de întrerupere a aprovizionării. Prima variantă majorează riscul întreruperii totale de către Rusia a furnizării de gaze către Europa, cea de-a doua impune României să furnizeze gaze, din producție internă sau importuri (dacă vor mai exista), statelor cele mai dependente de livrările Gazprom.
Producția de petrol a Rusiei s-a redus în august pentru prima dată în ultimele 4 luni, după ce în perioada mai-iulie aceasta a crescut în pofida embragoului anunțat de Comisia Europeană. Scăderea nu este cauzată de micșorarea cererii europene, care dimpotrivă a crescut în ultima lună, ci este probabil rezultatul reviziilor programate și/sau o măsură preventivă a companiilor ruse, pe 5 decembrie urmând să intre în vigoare interzicerea totală a importului maritim de țiței rusesc.
Acțiunile europene au deschis tranzacțiile de luni puternic în scădere, în timp ce euro a coborât la un nou minim din ultimii 20 de ani, după ce Rusia a agravat criza energetică a continentului prin închiderea unor robinete-cheie de gaz, semnalând o iarnă lungă și rece pentru întreprinderile și gospodăriile din regiune.
O bună parte din gazele importate de Ungaria din Rusia tranzitează România.
Prețul energiei electrice din Germania cu livrare anul viitor, de referință în Europa, a depășit pragul de 1.000 euro/MWh pentru prima dată în istoria pieței europene, pe fondul intensificării crizei energetice de pe continent, scrie Bloomberg.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a cerut duminică Uniunii Europene "să decupleze prețul energiei electrice de cel al gazelor", pentru a scădea facturile la curent, transmite AFP, preluată de Agerpres.